Un baiat rebel se indragosteste de cea mai ingenua creatura a liceului iar dragostea lor ii va transfigura pe amandoi.Landon Carter si prietenii sai sunt cei mai cool pusti dintr-un liceu din Beaufort. Poarta hainele adecvate, conduc masinile potrivite si intra in bucluc atat cat sa-si asigure o reputatie de rebeli. Jamie Sullivan e opusul lor – nimic nu pare cool la ea. E fiica predicatorului si poarta haine care-i ascund formele si acelasi pulover in fiecare zi. Indura zeflemeaua lui Landon si a prietenilor sai cu un zambet, intotdeauna vazand numai lucrurile bune din oameni. Atunci cand o farsa a lui Landon si a gastii sale se termina cat se poate de prost, directorul il condamna pe baiat sa aiba grija in weekend-uri de un elev necajit si sa lucreze la piesa scolii, activitati in care e si Jamie implicata. E timpul sa mai intalnesti si altfel de oameni spune directorul. Si putine persoane sunt mai diferite de cinicul si necredinciosul Brandon decat Jamie. Fata canta in corul bisericii, poarta intotdeauna o Biblie la ea iar ambitia ei este sa asiste la un miracol. Cei doi petrec din ce in ce mai mult timp impreuna, Landon devine intrigat de candoarea fetei care vede frumosul in toate si are o incredere nelimitata in oameni si in lume. Curand, baiatul descopera ca s-a indragostit de fermecatoarea marginalizata pe care el si prietenii sai obisnuiau s-o ostracizeze zilnic. Atunci cand circumstante potrivinice le ameninta dragostea, Landon ramane de partea ei si incearca s-o ajute sa-si indeplineasca visele.
Se spune ca cheia spre succes este sinceritatea si ca o data ce reusesti sa te prefaci ca esti sincer, ai dat lovitura.
Intr-o industrie in care actorii isi contrafac emotiile pentru a parea autentici, e mare lucru ca un lucru atat de simplu si pur ca sinceritatea reuseste sa supravietuiasca, mai ales intr-o productie hollywoodiana. A Walk to Remember, un film bazat pe romanul lui Nicholas Sparks, reuseste sa fie admirabil in locurile in care o teen drama ar fi fost contrafacuta. Povestea ne este binecunoscuta. Un baiat rau (Shane West) se indragosteste de o scolarita buna (starul pop Mandy Moore). Plotul putea urma unul sau doua cai. Fie dragostea il va izbavi pe el (a la “On the Waterfront”) sau o va trivializa pe ea (a la “Grease”). Jamie e, insa, atat de ingenua ca nu ne-o putem imagina purtand vinyl negru.
Distributia e completata de nume mari precum Peter Coyote (tatal lui Jamie) si Darryl Hannah (mama lui Landon).
Moore, o vedeta pop a carei experienta actoriceasca anterioara a fost un rolisor in The Princess Diaries, isi asuma o partitura dificila cu primul ei rol principal. Sa interpretezi un personaj atat de inocent fara sa-l faci insuportabil, se poate dovedi un cosmar si pentru un actor mai experimentat, cu atat mai mult pentru o debutanta. Jamie e o iconoclasta tacuta care nu vrea sa atraga atentia asupra sa. Conceptul personajului e revolutionar: o fata intr-un film cu adolescenti atat de sigura pe identitatea ei incat nu are nevoie de o schimbare de look senzationala ca sa-i arate baiatului ce grozava poate fi. Acelasi lucru e valabil pentru Moore, vedeta: e o usurare sa vedem ca nu fiecare potential idol al adolescentilor simte nevoia sa ajunga faimoasa fitaindu-se in bikini si aratandu-si pelvisul la camera. Finalul aduce o intoarcere de situatie care, in alte conditii ar fi putut parea fals, daca scenariul lui Karen Janszens nu
s-ar fi dovedit pana in acel moment dulce si onest. Fidel sursei literare fara a fi fortat, melancolic fara a fi deprimant, A Walk to Remember izbuteste sa te cucereasca prin sinceritate. Intr-o era in care filmele cu adolescenti au devenit un gen distinct, A Walk to Remember face o diferenta. Filmul descrie expresiv acea experienta culturala singulara care e liceul, in special segregarea studentilor in grupuri sociale rigid definite. In liceu esti fie in fie out. Producatorul Di Novi spune ca romanul lui Nicholas Sparks e popular nu numai printre teenageri dar si printre copiii mai tineri sau printre adulti pentru ca iti aminteste de lucrurile cu adevarat importante in viata: dragostea neconditionata, speranta si increderea.
Postat in existentiale, my world | Tagged iubire | No Comments »
